Traim într-o lume unde așa de multe lucruri ne atrag atenția, informația este la dispoziția noastră, capul ne este plin cu gânduri fie din media, circumstanțele vieții sau mintea noastră mediteaza la tot felul de lucruri. Ne gândim la toate posibilitatiile pe care le avem, ne formam propriile noastre opinii despre situații, mergem prin rutina zilnica și câteodată deabia mai avem timp, alergam din loc în loc. Trăim într-o lume a zgomotului, suprastimularii a neodihnei și a ambitiilor.
Sufletul nostru a fost instruit de zgomotul lumii și toată activitatea să fie foarte alerta și în prim-planul fiintei noastre. Ne folosim mințile noastre, voința și emotiile foarte mult în cursul unei zile. Problema este ca sfârșim bazandu-ne pe sufletul nostru aproape fără să ne dam seama. Ne desfasuram din domeniul sufletesc, ca și cum ceva lipsește. Punem valoare pe ce gândim, cum ne simțim, punem valoare pe ce vrem și lucram pentru a obtine acel lucru.
Avem tendinta sa auzim gândurile, opiniile, analizele sufletului și impresiile mintii noastre bazate pe emoții. Dacă vrem sa iI auzim vocea când venim la Dumnezeu, atunci îl putem contacta numai prin intermediul omului lăuntric (spiritului, duhului). Dar problema este ca ne-am obișnuit așa de mult cu propria gândire sufleteasca ca este nevoie de o liniștire a sufletului pentru a avea un contact direct și neimblanzit, neafectata cu Dumnezeu prin intermediul duhului nostru.
Avem nevoie sa avem o legătura telefonică libera cu cerul, libera de zgomot, perturbare, neliniste și de aceea a propriei vointe. De aceea Dumnezeu a spus în cuvântul Sau: ‘ opriți-vă! Și sa știți ca Eu sunt Domnul’ Când El spune ‘ oprește-te’ ne vorbește sufletului nostru – mintii, voinței și emotiilor noastre.
Trebuie să facem ce David a făcut în Ps 42:11. „ Pentru ce te mahnesti suflete și gemi înăuntrul tău? Nadajduieste în Dumnezeu, caci iarăși îl voi lauda, El este mantuirea mea și Dumnezeul meu” David practic își spune sufletului sau să fie liniștit și să se predea duhului sau care nadajduieste și se încrede în Dumnezeu. Este nevoie sa facem și noi la fel de fiecare data când luam legătura cu Dumnezeu, în așa fel ca sa putem auzi vocea sa- de fiecare data când ne rugam.
Felul prin care am învățat sa încep acest proces de linistire a sufletului și trupului este prin a începe studierea Bibliei. Biblia este ca o sabie cu doua taisuri, care împarte chiar și intre suflet și duh.
Evrei 4:12 „ Caci Cuvântul lui Dumnezeu este viu și lucrator, mai taietor deact orice sabie cu doua taisuri, pătrunde pana acolo ca desparte sufletul și duhul, incheieturile și maduva, judeca simtirile și gândurile inimii”
Cuvântul lui Dumnezeu când este citit cu o inima doritoare sa învețe, atunci cuvântul devine activ în tine și cu putere separa sufletul de duh. Liniștește sufletul și ii da prioritate duhului. Prin acest fel pornim procesul de linistire a sufletului așa ca duhul poate fi prioritar în timpul petrecut în rugaciune.
Următorul pas pe care-l fac înainte dea începe rugaciunea, nu într-un mod religios, ci natural, intru într-o atitudine cel mai bine descrisa cam așa: fac un efort conștient sa dau drumul gândurilor despre:
– multele mele sarcini care ma aștepta în aceea zi,
– lucrurile inconjuratoare, le opresc și îmi atintesc ochii pe Isus,
-orice initiativa a sufletului\ cărnii care ma grăbește în rugaciune sa fac ceea ce sufletul vrea sa fac.
– orice interegare a lui Dumnezeu: De ce s-a întâmplat asta, Doamne?
Îmi pozitionez sufletul într-o stare de încredere vizavi de întrebările fără răspuns, evenimentele incurcate(perplexe) și de orice alt fel de tulburari ale sufletului. Am ales sa cred ca tot ce Dumnezeu gândește ca am nevoie sa știu și are răspunsuri pentru acum El mi le va da, iar acele întrebări fără răspuns sunt mulțumită sa le las intelepciunii Lui, dacă și când îmi va da un răspuns. El știe cât de mult am nevoie sa cunosc și sa pot avea încredere în El cu acestea.
– las la o parte propriile mele opinii și ambiti și constientizez în sinea mea ca eu chiar nu am răspunsurile vieții mele și ca nu sunt chiar așa de deșteapta sa cunosc cum sa îmi conduc propria mea viața sau pe a altora, ca sunt total dependentă de Dumnezeu și deaceea aleg să mă bazez total pe Dumnezeu și înțelepciunea lui, pe care am început sa o caut în rugaciune.
– deasemenea constientizez în sinea mea ca sunt pierduta fără Dumnezeu, ca nu îmi pot găsi drumul meu, nu pot sta pe cale și nu pot trai pentru Dumnezeu fără ca Dumnezeu să fie principala sursa a succesului meu. Am nevoie de El cu disperare pentru a avea orice sansa.
– aleg sa nu ma ingrijorez de nimic, ci în schimb ma concentrez pe legătura cu Dumnezeu având încredere ca El are toate răspunsurile.
Acesta este procesul de linistire a sufletului. Este ca și cum te-ai dezbraca de mai multe haine pe care le ai pus pe tine pentru a ieși în lume, haine care te ingreuneaza și zdrobesc omul din interior(duhul).
Ce am spus mai înainte poate suna complicat dar este doar o linistire a ta si a propriilor tale initiative, idei, vointe, emoții și a mediului inconjurator pentru a putea sa-L auzi pe Dumnezeu corect prin duhul tău, pentru ca El comunica omului lăuntric (duhului) si omul lăuntric formeaza sufletul tău mai târziu. Daca sufletul este în prim-plan și are prioritate pentru ca așa a fost învățat (în orice direcție ar fi aceasta) atunci va fi doar un mic imbold a duhului tău în dorința de a comunica cu Dumnezeu.
Poate suna dificil în a face ce am spus mai sus, dar defapt, nu este ceva ce tine de tine, este o atitudine pe care o îmbrățișezi- este atitudinea cerului, care se poate manifesta în secunde, iar pentru sufletele mai agitate poate în minute. Dumnezeu spune în luca 9:24
„ Fiindcă oricine va voi să-și scape viața o va pierde, dar oricine își va pierde viața pentru Mine o va mantui (salva)”
Cuvântul „viata” în greaca este „psucke” care înseamnă suflet, viața sufletului. Dumnezeu nu spune ca El vrea ca tu sa renunți la a exista sau a fi tu însuți, El spune de fapt renunța la a mai acționa și a te desfasura din domeniul sufletesc (pentru ca numai o persoana moartă spiritual face aceasta) și începe sa trăiești și sa te desfasori din duhul (omul interior) care a fost regenerat în Christos. Sufletul nostru este în continuare în procesul de a fi sfintit și reinoit. Omul lăuntric – spiritual este regenerat și viu de îndată ce noi renunțam la viața sufletului în favoarea lui Isus.
De îndată ce am început sa renunțam la viața sufleteasca (făcând ceea ce noi vrem cu trupul nostru, mintea, voința și emotiile noastre independent de Dumnezeu) și începem sa trăim din duhul-omul regenerat care este predat Domnului, nu suna logic sa continuam în felul acesta.
Este nevoie sa renunțam în a ne baza și a ne pune încrederea în sufletul nostru și de a ne baza pe Duhul lui Dumnezeu și Cuvântul Sau, comunicat omului nostru lăuntric. E nevoie sa îl lasam pe Dumnezeu sa facă o operație de preluare a sufletului astfel încât sufletul tău să fie sub influența lui Dumnezeu nu invers. Ni se spune în cuvânt ca omul carnal, firesc (sufletesc) nu poate înțelege lucrurile Duhului.(1cor2:14) și deci, dacă noi trăim în continuare în mentalitatea carnala, sufleteasca ne predata lui Dumnezeu atunci nu putem auzi vocea lui Dumnezeu pentru ca nu o putem intelege(percepe). În același fel, dacă venim în rugaciune la Dumnezeu și nu stăpânim zgomotul sufletului, a voinței, ambitiilor și planurilor proprii prin predare Domnului, nu putem lua legătura cu El prin Duhul pentru a auzi vocea Sa clara , intr-un mod consecvent.
În Proverbe 3:5,6 ni se spune” încrede-te în Domnul din toată inima ta și nu te bizui pe înțelepciunea ta” Acest verset ne învața clar ca dacă vrei sa fi calauzit de Dumnezeu trebuie sa renunți la a te baza pe ceea ce tu gândești, opiniile tale și felul tău omenesc de gândire, altfel nu va funcționa calauzirea Sa.
Deasemenea, scriptura ne spune ca aceia care sunt fii ai Domnului sunt cunoscuți după faptul ca ei merg calauziti de Duhul lui Dumnezeu.
Romani 8:14 „ Caci toți cei ce sunt calauziti de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu”
Precum vedem nu ni se spune calauziti de propriul suflet, minte sau voința, de propriile opinii, propriile planuri sau ambitii, ci aceia calauziti de Duh, aceia nu se bazează pe propria lor înțelegere, ci urmează Duhul lui Dumnezeu care comunica omului lăuntric. Aceia care dau prioritate și se desfășoară și trăiesc din omul lăuntric mai degrabă decât din tărâmul sufletesc.
Am descoperit ca de fiecare data când ma desfasor din duhul meu sunt plină de credința, bucurie, pace cu privire la circumstanțele vieții. Sunt libera și pot auzi vocea lui Dumnezeu. Cnad ii permit sufletului meu sa domeasca, pierd pacea, i-au decizii proaste și creez haos și o stare de stres în viata mea.
Compar liniștea sufletului cu venirea la o intalnire cu un prieten foarte bun care știu ca nu ma va răni și îmi doreste tot binele. Ai avut vreodată un prieten foarte apropiat? Cu care te simți ca acasă, în siguranța și în prezenta caruia te relaxezi și apoi te simți liber sa îți versi inima fără vreo frica de a fi judecat sau sa aibă un comportament greșit fata de tine ca răspuns.
Este la fel și cu Dumnezeu. Vin la El exact așa, ca la prietenul meu cel mai bun. Ma relaxez în prezenta Sa, intru in zona mea de comfort, locul meu sigur, sunt acasă de unde apartin. Știu ca sunt iubit și voi fi ajutat,stiu ca pot sa îmi vars inima înaintea Sa chiar și cele mai groaznice păcate, gânduri ale mele mai odioase chiar și gândurile pline de ura despre El nu se va schimba fata de mine. El întotdeauna ma va iubi și ma va ajuta cu gândurile mele incalcite sau cu emotiile mele. Pot fi furioasa pe El când nu înțeleg iar El nu ma va omora. Sunt total sigură în prezenta Sa. Cu aceste doua atitudini sunt pregătită sa vorbesc cu Dumnezeu:
1. neg sufletescul meu și aduc omul meu lăuntric în prim plan,
2. ma relaxez și ma pregătesc pentru cea mai sincera și sigură, relaxanta conversație.
Așa cum am spus, nu trebuie să fie o munca grea, doar îți aduci inima în acel loc (sigur, relaxant) printr-o alegere voita. Este ca și cum te-ai aseza într-un fotoliu comfortabil și lași toate ingrijorarile și poverile lumii sa îți cada de pe umeri. Când sunt în acest loc, gata sa vorbesc cu Dumnezeu eu încep a-I vorbi ca celui mai bun prieten și spun „ Buna dimineta!” câteodată spun „ iată-ma din nou Doamne, doar sa fiu cu tine”. Câteodată rostesc dependentă mea și nevoia totala de El și ca fără ajutorul Sau sunt total pierduta și neajutorata.
Ispita la acest punct este deobicei sa sari și sa îți versi întreaga inima înaintea Sa ca celui mai bun prieten, cateodata aceasta poate fi în regulă, dar nu este idealul. Cred ca este o cale mai buna pe care o consider o cale mai sigură de a auzi de la Dumnezeu. În loc de a-mi varsa inima așa deodată, încep prin a-I mulțumi pentru lucrurile bune din viața mea și slavindu-L pentru aceasta.
Nu vreau sa fiu un copil rasfatat nemultumit, ci vreau sa-I arat Domnului aprecierea pentru ceea ce El a făcut și a împlinit în viața mea pana acum. Aceasta atitudine permite o prezenta buna intre noi și ma pune într-o atitudine smerenie. Intram în prezenta Sa cu mulțumire și lauda.
Este un mod foarte bun de a începe conversația înainte de a cere pentru mai mult. În timp ce iL laud și iI mulțumesc omul meu lăuntric are urechiile deschise pentru ca în acest timp poate un verset sa îmi apara brusc în inima mea, iar pentru mine aceasta este un bun indiciu ca Domnul ma vrea sa cant acel cântec. Ma las pierduta în lauda și adorare către Dumnezeu. Închid totul din jurul meu care ar putea să mă disturbe și am ochii doar pentru El. Și cant și cant pana sufletul meu intra în aceea stare de reverenta a gloriei lui Dumnezeu și simt cum inima mea se liniștește.
Deobicei poți simți când lauda încetează in duh – o profunda reverenta și pace vine peste tine. Ești supra uimit de Dumnezeu și vrei doar sa te incalzesti în acea pace. Și aceasta este exact ceea ce ar trebui să faci. Oprește-te din cantat și așteaptă liniștit înaintea Domnului. Așteaptă cu o inima predata care așteaptă de la Domnul sa facă sau sa spună ceva. Acesta nu este timpul tău sa vorbești. Este un loc pentru Dumnezeu sa i-a initiativa iar tu sa astepti expectativ și cu respect ceea ce este pe cale sa faca ceva sau sa-ti vorbeasca.
Acesta este locul unde Il poti auzi pe Dumnezeu, când inima ta este prosternata înaintea Lui, fără nici o initiativa a sufletului tău, fără zbuciumul cărnii, doar în respect fata de Dumnezeu, ca un copil intarcat, dorind numai pe Dumnezeu si ceea ce El poate face sau spune. Nu te grabi, nu fi pe fuga, acesta este un loc de odihna, acestea sunt apele de odihna din Ps 23.
Aici zgomotul lumii este stopat, nelinistea sufletului este moartă și duhul tău (omul lăuntric) este trezit, având o atenție sporita pentru ca este în legătura directa cu Dumnezeu. Nu te grabi!
Așteaptă atâta timp cât simți ca aceea reverenta este peste inima ta. Vei ști când a plecat și atunci vei ști ca este timpul sa mergi mai departe. Pe parcursul acestui timp liniștit dacă simți în launtrul tău poți sa-L întrebi pe Domnul ce este pe inima ta.
Nu este nevoie sa folosești multe cuvinte când ești într-un asemenea loc. Întreabă scurt în ceea ce ai nevoie de călăuzire și întoarcere la aceea atitudine de liniște și așteaptă doar, asteapta liniștit. După un timp, tot felul de dorințe pot veni în inima ta, impresii sau gânduri pot sa îți vina în minte sau imaginii, poze pot sa îți apara înaintea ta în duhul tău, deobicei pline de o pace aparte. Adesea acestea vin ca o voce calda, deobicei acesta este Dumnezeu vorbindu-ti. Am menționat ca vei experimenta o pace aparte într-un totul, motivul pentru care am spus aceasta se datorează faptului ca exista și o pace falsa, care vine la cei ale caror suflete nu sunt predate înainte de a intra în timpul de căutare a Domnului pentru călăuzire și datorita aceastei atitudine de nepredata a sufletului lor ei aud ce vor și ei sa auda, pentru ca ambitiile lor egoiste nu au fost puse pe altar, și ei încă cred ca sunt intelepti și știu ce este bine pentru ei insisi și cred ca se pot descurca singuri.
Aceia care doresc voia lor proprie mai mult decât voia lui Dumnezeu în sufletul lor ei nu și-au negat influența sufletului și nu și-au luat crucea, și din aceasta cauza ei vor auzi ce vor ei sa auda, pentru ca acesta este răspunsul pe care îl cauta. Vor auzi deceptia(minciuna) propriei lor inimi rea care i va conduce departe de voia lui Dumnezeu în multe probleme și haos.
Un cuvânt de precautie: Chiar și în acel loc de veneratie și liniște sufleteasca, dacă auzi ceva ce nu se aliniaza cu Cuvântul Domnului sau duhul tău nu se simte în pace sau o nu confirma, aceasta trebuie să fie respins sau reverificat cu Dumnezeu. Nu crede orice duh, ci „cercetați duhurile” după cum ne învața Scriptura.
Pentru a rezuma tot ce am spus pana acum în acest articol pentru a auzi de la Dumnezeu avem nevoie de :
– sa intram într-o atitudine unde de buna voie alegem să ne linistim sufletul pentru ca omul din interior sa aibă prioritate,
-sa intram într-o atitudine familiala, comfortabila ca și cum am comunica cu cel mai bun prieten, Dumnezeu.
– urmărește calea multumirii, laudei și inchinarii pana intri în atitudinea de reverenta și completă liniște a sufletului,
-asteapta liniștit înaintea Domnului și întreabă-L ce este pe inima ta în acel moment,
-asteapta mai mult fără graba și așteaptă ca Dumnezeu sa îți vorbească sau sa îți
slujeasca (sa te atingă) învre-un fel,
-testeaza totul cu Cuvântul Domnului și aceea pace aparte (profunda).
Câteodată Dumnezeu nu vrea neapărat sa îți comunice ceva și trebuie sa fi mulțumit cu faptul ca alegerea Sa înțeleapta de a nu comunica nimic câteodată și doar de a fi cu tine. Vei simți pacea Sa, odihna Sa sau bucuria Sa și credința ta va crește în duhul tău, sau chiar vei simți dragostea Sa peste sufletul și duhul tău.
Câteodată El îți amintește ceva și îți vorbește despre ce s-a intampat, apoi, îți vindeca sufletul, îl elibereaza de trauma și stresul acelei amintiri sau îți da o mai mare înțelegere desore un lucru anume. Sau El te poate elibera de stesul de zi cu zi care s-a acumulat asupra ta ca o povara datorata circumstanțelor prezente.
Esential : Nu pune condiții lui Dumnezeu despre ce trebuie sa facă sau sa răspundă în perioada de așteptare. Ii poți pune intrebari ( așa cum am spus, ești aici pentru a asculta mai mult decât a vorbi) și El poate alege sa nu îți răspundă sau să se ocupe de altceva in relatie cu tine sau sa facă altceva în tine.
Acesta este timpul Sau și El va spune și face ce este cel mai potivit și bine pentru tine în același timp și este nevoie ca tu sa ai încredere în El cu aceasta. El știe mai bine și te iubește mai mult decât te iubești tu însuți. Nu poți forța mana Sa sa îți dea răspunsuri sau sa îI citești gândurile. Dacă încerci, te deschizi pentru vocile deceptiei care îți vor vorbi atunci când cauți răspuns. Trebuie sa te increzi în Dumnezeu când și dacă sa vorbească despre problemele tale, alege sa incredintezi totul în mâinile Sale, chiar dacă nu primești un răspuns. Ce este mai bine, un răspuns sau Dumnezeu care lucrează în tine atingandu-ti inima invre-un fel.
Îmi amintesc primii mei doi ani de credința, cumva făceam aceasta din instinct, natural. Trecusem prin multe probleme câteodată viața era grea și câteodată dureroasa. Ma duceam în prezenta lui Dumnezeu și uneori nici nu puteam sa vorbesc datorită durerii. Așa ca doar stăteam în aceea prezenta comfortabila și sigură de a fi în siguranța cu Dumnezeu și apoi vorbeam în inima mea uneori cu cuvinte puține, cum puteam.
Câteodată spuneam doar asta: „aici sunt, tu ști ce se întâmpla, ști prin ce trec te rog vino, am nevoie de tine. Apoi stăteam și iL așteptam să vină și să mă atingă, iar El niciodată nu ezita să vină. Câteodată El vine sub o forma de dragoste care îmi invaluia toată fiinta, ca o pătura de dragoste sau ca un lichid turnand dragoste în sufletul meu. Avea efectul de a ma deschide când nici nu mai puteam sa plâng de durere iar apoi ma deschideam și plângeam și ma eliberam de toată durerea mea. Nici măcar nu ceream un răspuns, intreband ce se întâmpla, vroiam doar sa Il simt acolo și sa știu ca El cunoaște totul și ii pasa.
Deobicei, El ma eliberează de povara mea sau durere și apoi ma simt libera și ușoară din nou. Aceasta este tot ce am nevoie. Câteodată El vine ca o pace adanca care intrece orice cunoștiința, atunci când treceam prin situații îmi tulburam mult sufletul. Situația nu se schimba de ceva timp, dar eu ma schimbam de fiecare data când luam legătura cu Domnul și ma intaream de data aceasta simtind pace Sa și taria Sa continuu în viața mea și asa făceam fata la orice poate urma să vină.
Dumnezeu nu ne-a promis o viața scutita de probleme – una în care nedreptatea și lucrurile oribile sa nu se întâmple, El ne-a spus ca prin multe incercari vom intra în Imparatia lui Dumnezeu, dar ca El este cu noi în mijlocul tuturor și sa avem o inima vesela pentru ca El a biruit totul. Nu înseamnă ca prin aceasta biruinta a Sa necazurie nu vor mai fi, ci ca El ne va ajuta sa trecem prin ele ca mai mult decât biruitori.
Bineințeles, El face multe lucruri în a ne răspunde la rugăciunile noastre și în a ne schimba viețile în multe privinte prin miracole și aceasta cu siguranța se întâmpla într-o măsura mare în viețile noastre, dar El niciodată nu a promis ca totdeauna ne va scoate din probleme, El a promis ca noi putem merge cu bucurie ca și biruitori pentru ca El a biruit efectul negativ al acestor lucrurii asupra noastră, așa ca noi putem fi ca Christos.
Principalul scop al lu Dumnezeu în aceasta viața este ca noi sa fim tot mai mult asemenea lui Christos, mai mult decât a avea o viața comfortabila, lipsita de probleme. Credința se poate dezvolta numai unde este nevoie, într-un timp de lipsa și nevoie. Iar terenul propice pentru asemanarea cu Christos și un om întreg este în incercari, se poate vedea aceasta din Iacov 1:2-4 unde Dumnezeu confirma:
„Fratii mei, sa priviți ca o mare bucurie când treceți prin felurite incercari, ca uni care știți ca incercarea credintei voastre lucrează rabdare. Dar rabdarea trebuie sa își facă desavarsita lucrarea, ca sa fiți desavarsiti, întregi și sa nu duceți lipsa de nimic”
Deci, incercarile sunt terenul propice pentru noi pentru a fi perfecți și întregi fără sa ducem lipsa de nimic. În incercari credința ne este testata. Isus a spus ca El deja a biruit în toate aceste teste așa ca El ne va ajuta sa biruim asemenea. Incercarile sunt permise ca teste pentru credința noastră, ceea ce necesita nu numai rabdare dar și indelunga rabdare sa lucreze în noi ceea ce Dumnezeu vrea sa lucreze în noi în timpul incercarilor.
Cunoscand aceasta noi ne putem relaxa în increderea ca Dumnezeu face alegerea pentru noi, fie în a ne scoate din incercari sau a ne trece prin ea ca învingători. Aceasta va face inimile noastre multumitoare și nu pretinzand de la Dumnezeu răspunsuri. Din acel loc de pace și liniște sufleteasca putem primi fie răspunsul lui Dumnezeu sau lucrarea Sa în noi în ceea ce avem nevoie cel mai mult.
Va incurajez sa va pune-ți timp deoparte în fiecare zi pentru a-L întâlni pe Domnul și nu în a-L bombarda cu rugăciuni repezite pana îți va răspunde înapoi cu greu, ci da-I mult spațiu pentru ați vorbi. Când vi la Dumnezeu nu vi numai pentru ca vrei sa fi auzit ci pentru ca vrei sa auzi perspectiva Sa despre lucruri și vrei sa-I intalnesti prezenta.
Este un loc de continua perseverenta cu Dumnezeu este locul sa auzi vocea Sa, este de obicei un timp liniștit unde ești tăcut și aici vocea Sa inistita ca o șoaptă este așa de blânda și liniștită, așa ca dacă nu ești suficient de liniștit în sufletul tău o poți pierde. Dumnezeu este așa de blând și nu impunator. Trebuie sa fii foarte atent și relaxat cum te simti cand esti acasă în acest timp.
Deasemenea, va incurajez sa practicati trairea în Duhul, și nu trairea sufleteasca pe parcursul zilei și sa aveți omente de liniște. Cu cât trăiești mai mult în duhul cu atât sunt șansele mai mari sa-L auzi pe Dumnezeu pentru ca linia ta de contact cu Dumnezeu este libera de orice obstacole, si El te poate surprinde vorbindu-ti în orice moment, câteodată chiar și în cel mai neasteptat moment chiar incomod.
Când trăiești o viața sufleteasca, fireasca vei experimenta nelinistea, frica, ingrijorarea. Poți schimba aceasta prin a trai din duhul, făcând o alegere de a te încrede și a te ruga în schimbul nelinistii. Poți chiar sa iti spui : „ Nu! De ce ești necajit și neliniștit suflete al mei? Încrede-te în Domnul și vei vedea salvarea (mantuirea) Lui.”
Îți poți spune „ Nu! Aleg sa trăiesc în duhul și nu firesc, sufletesc”
Câteodată El te poate testa pri a-ți vorbi într-un moment ne propice pentru a vedea dacă tu chiar trăiești pentru El sau pentru tine. Viața devine palpitanta când trăiești în duhul și Dumnezeu te poate surprinde oricând cu un cuvânt de la El sau o călăuzire să faci sau sa te rogi pentru cineva. Vei trai o aventura a miracolelor și a raspunsurilor la rugaciuni sau chiar te vei ruga la momentul oportun când cineva chiar avea nevoie de aceasta. Va condimenta viața ta de zi cu zi ca nimic altceva. Așa ca, nu rata adventura!
Imbarca-te chiar acum în călătoria de a auzi de la Dumnezeu.
NOTA 1: Recunosc ca exista multe moduri de a auzi de la Dumezeu, precum felului nelimitat al personalitati lui Dumnezeu, dar aceste principii de mai sus sunt folositoare in majoritatea modurilor de a auzi de la Dumnezeu.
NOTA 2: Fiți liberi sa scrieți mai jos marturiile voastre cum auziți de la Dumnezeu, niciodată nu poți ști cine poate citi și va fi încurajat! Deasemenea fiți liberi și scrieți orice întrebare sau comentariu și eu sau alți credinciosi vom incerca sa va răspundem cu ajutorul lui Dumnezeu.
NOTA 3: Daca ati fost binecuvantati de acest articol, de ce nu transmite-ti articolul la alti prieteni, frati, surori care ar beneficia din aceasta invatatura? Poti folosi butonul pentru Facebook mai jos sau poti trimite un text, un email sau tipari si da. Cu cat mai multi inteleg acest subiect cu cat mai mult Imparatia lui Dumnezeu castiga. Si noi pentru asta traim.
Dumnezeu sa va binecuvinteze!
Autor: Marilena Fackerell
marilenafackerell @ gmail.com
Tradus de: Dana Voinea (multe multumiri)